Află ce ai de făcut în cazul în care ești victima violenței în familie!

„Violenţă în familie” este orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Aceasta poate include un singur episod sau mai multe acte de violență, formând un model de comportament abuziv prin exercitarea controlului. Violența în familie este un comportament intenționat. Scopul violenței în familie este stabilirea și exercitarea puterii și controlului asupra altei persoane.

Violența este folosită pentru a intimida, umili sau înfricoșa victima. Femeile sunt, în mod evident, parte vulnerabilă din cadrul familiei, un fapt bine demonstrat de mass-media și de statisticile existente. Violența domestică asupra femeilor reprezintă o amenințare permanentă, însoțită sau nu de o rănire fizică sau psihică în cadrul relației cu partenerul, indiferent dacă sunt sau nu căsătoriți legal sau dacă există raporturi de familie între ei, dacă au același domiciliu.

Potrivit Legii cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie nr. 45 din 1 martie 2007, violența în familie este definit ca acte de violenţă fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare ale altei persoane, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privinţa altui membru al aceleiaşi familii, prin care s-a cauzat victimei prejudiciu material sau moral.

În legislația Republicii Moldova sunt identificate două acte legale prin care sunt aplicate măsuri de protecție: ordin de restricție și ordonanța de protecție.

Ordin de restricție de urgență reprezintă o măsură de protecție a victimei violenței în familie, aplicată de Poliție, prin care are loc înlăturarea imediată a agresorului din locuința familiei și stabilirea unor interdicții prevăzute de lege, în vederea prevenirii repetării/comiterii acțiunilor violente, asigurînd astfel victimei și altor membri ai familiei siguranța în locuința lor. În prezent, ordinul de restricție de urgență oferă siguranță victimei și altor membri ai familiei doar în locuința lor.

Ordinul de restricție de urgență este eliberat în privința agresorului familial, de către Poliție pe un termen de până la 10 zile, indiferent de voința victimei.

Ordonanţă de protecţie este un act judecătoresc de executare imediată, emis de instanță, prin care agresorului i se ordonă încetarea violențelor împotriva victimei. Acest document poate impune agresorului mai multe măsuri de protecție a victimei.

Prin ordonanța de protecție instanța poate aplica agresorului următoarele măsuri:

  • Obligarea agresorului de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuința victimei, fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor;
  • Obligarea agresorului de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanță ce ar asigura securitatea acesteia, excluzând și orice contact vizual cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea. Prin obligarea de a „păstra distanța” judecătorul poate de asemenea să oblige agresorul să stea departe de victimă, casa (chiar dacă e și casa lui), locul de muncă sau grădinița/ școala copiilor;
  • Interzicerea agresorului de a nu contacta, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima sau cu copiii acesteia, cu alte persoane dependente de ea;
  • Obligarea agresorului, până la încetarea măsurilor de protecţie, de a contribui la întreţinerea copiilor pe care îi are în comun cu victima;
  • Limitarea drepturilor în privinţa bunurilor aflate în posesia şi folosinţa victimei;
  • Obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consiliere pentru reducerea violenţei sau pentru înlăturarea ei;
  • Interzicerea de a păstra şi purta armă.

Cererea privind emiterea ordonanței de protecție cu aplicarea măsurilor de protecție poate fi înaintată de către victimă personal sau de către reprezentantul legal al acesteia. În caz de imposibilitate a depunerii cererii de către victimă din motive de sănătate, vârstă, din alte motive întemeiate, la solicitarea ei, cererea privind aplicarea măsurilor de protecție poate fi depusă în interesele victimei de către organul de poliție, organul de asistență socială sau de către procuror.

Dacă victimă a violenței în familie este un copil, cererea privind aplicarea măsurilor de protecție în interesele copilului poate fi înaintată de unul dintre părinți, reprezentantul legal al copilului, autoritatea tutelară de procuror sau de orice altă persoană care justifică un interes privind apărarea și protecția personală sau patrimonială a persoanei aflate sub ocrotire.

În legea specială, legiuitorul a prevăzut că cererile despre comiterea actelor de violență în familie pot fi depuse la organul afacerilor interne, în instanţa de judecată, la organul de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi copilului, precum și la autoritatea administraţiei publice locale.

Reieșind din prevederile art. 14 al Legii nr. 45, sunt identificate două organe care pot examina cererile despre comiterea violenței în familie. Conform alin. (1) acesta este organul afacerilor interne, iar potrivit alin. (2) – instanțele de judecată. De asemenea, alin. (3) prevede că cererea depusă la orice autoritate abilitată cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie este readresată conform competenţei în decursul unei zile lucrătoare.

Potrivit art. 2784 alin. (2) Cod de procedură civilă al RM, cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se depune la instanţa judecătorească competentă de la domiciliul sau locul de aflare a victimei sau a agresorului, de la locul unde victima a solicitat asistenţă sau de la locul unde a avut loc actul de violenţă.

În cazurile de violenţă în familie soldate cu cauzarea de suferinţă fizică, vătămarea uşoară a integrităţii corporale sau a sănătăţii, suferinţă psihică ori prejudiciu material sau moral, plângerile victimelor urmează să fie examinate prin prisma prevederilor Codului de procedură penală.

La judecarea cauzelor contravenționale intentate în baza art. 781 Cod contravențional şi/sau art. 69 Cod contravențional, în care victima este membru al familiei, instanțele de judecată urmează să facă referire la art. 449 Cod contravențional și să remită dosarul procurorului neîntârziat, pentru ca acesta să stabilească dacă există componența infracțiunii unei cauze penale.

În cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se indică circumstanţele actului de violenţă, intensitatea, durata, consecinţele suportate şi alte circumstanţe care indică necesitatea aplicării măsurilor de protecţie.

Cererea de solicitare a ordonanței de protecție nu este supusă taxei de stat.

După primirea cererii privind aplicarea măsurilor de protecţie, instanţa de judecată dispune imediat citarea victimei şi a persoanelor interesate, contactează organul de poliţie de la locul aflării agresorului şi solicită informarea acestuia despre procedura iniţiată. Instanţa de judecată poate decide citarea pentru audiere în şedinţă de judecată a presupusului agresor.

La examinarea cererii victimei privind aplicarea măsurilor de protecţie, instanţa de judecată solicită coordonatorului oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat desemnarea neîntârziată a unui avocat pentru acordarea asistenţei juridice calificate garantate de stat victimei.

Potrivit art. 11 alin. (5) al Legii cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, victima are dreptul la asistenţă juridică primară şi calificată gratuită conform legislaţiei cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.

Declaraţia independentă a victimei este suficientă pentru emiterea ordonanţei de protecţie în caz de pericol iminent de comitere a violenţei fizice. Instanţa de judecată poate solicita, după caz, organului de asistenţă socială sau poliţiei prezentarea unui raport de caracterizare a familiei vizate şi a presupusului agresor. Instanţa de judecată poate solicita şi alte acte necesare pentru examinarea cererii.

Instanţa de judecată emite, în 24 de ore de la primirea cererii privind aplicarea măsurilor de protecţie, o încheiere prin care admite sau respinge cererea.

Măsurile dispuse prin ordonanța de protecție se stabilesc de către instanța de judecată, pe un termen de până la 3 luni. Ele încetează odată cu dispariția pericolului care a determinat luarea acestor măsuri și pot fi prelungite, în caz de necesitate, prin depunerea unei cereri repetate. Totodată, dacă până la expirarea termenului pentru care ordonanța de protecție a fost emisă a dispărut pericolul din partea agresorului și victima dorește revocarea măsurilor expuse în ordonanță, aceasta poate cere în scris aceleiași instanțe judecătorești revocarea măsurilor de protecție.

Potrivit art. 2789 Cod de procedură civilă al RM – încheierea privind admiterea sau respingerea cererii de aplicare a măsurilor de protecţie poate fi atacată cu recurs. Cu toate acestea, contestarea încheierii privind aplicarea ordonanţei de protecţie nu suspendă executarea măsurilor aplicate.

Prevederile art. 2787 Cod de procedură civilă al RM stabilesc că instanţa remite de îndată ordonanţa de protecţie poliţiei, organului de probaţiune şi altor instituţii sau persoane care, conform legii, sunt responsabile de implementarea măsurilor de protecţie spre executare imediată.

Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie nr. 45 din 1 martie 2007 prevede că supravegherea executării măsurilor de protecție a victimei violenței în familie, impuse prin ordinul de restricție de urgență și prin ordonanța de protecție, este de competența poliției,

Astfel, poliţia informează şi explică agresorului măsurile de protecţie a victimei stabilite. În cazul în care agresorul trebuie să părăsească locuinţa familiei, poliţia trebuie să-i ceară să predea imediat toate cheile de la locuinţă, care sunt ulterior transmise victimei sau sunt preluate spre păstrare provizorie la organul de poliţie. Părăsind locuinţa, agresorul poate lua, sub supravegherea poliţiei, numai articole de uz personal strict necesare (haine, documente, obiecte de igienă). Dacă agresorul refuză să părăsească benevol locuinţa, organul de poliţie are dreptul să întreprindă măsurile care se impun, în condiţiile legii, pentru înfrângerea rezistenţei opuse cerinţelor legale.

În perioada de acţiune a măsurilor de protecţie a victimei, organul de poliţie va asigura efectuarea vizitelor inopinate la locuinţa victimei, precum şi intervenţia imediată la orice comunicare despre nerespectarea sau tentativa de încălcare a măsurilor de protecţie de către agresor.

Dacă agresorul nu respectă condiţiile stabilite în ordonanţa de protecţie, prin sesizarea organului de poliție victima poate cere tragerea la răspundere (contravențională/penală) a agresorului pentru neexecutarea intenționată a hotărârii judecătorești.

Prin urmare, în cazul încălcării ordonanţei de protecţie organul de poliţie este în drept să aplice măsuri procesual-penale de constrângere, în conformitate cu prevederile art. 165 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură penală, care stabileşte posibilitatea reţinerii învinuitului, inculpatului care încalcă ordonanţa de protecţie în cazul violenţei în familie, şi prevederile art. 185 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură penală, potrivit căruia bănuitul, învinuitul, inculpatul care a încălcat ordonanţa de protecţie în cazul violenţei în familie poate fi arestat preventiv.

Pentru mai multe detalii, sau dacă aveți nevoie de avocat în procesul de obținere a unor măsuri privind combaterea violenței în familie, contactează ACUM avocatul Vitalie BUNDUCHI.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *