Majoritatea cererilor de desfacerea căsătoriei, în cazul în care soții au copii minori comuni, sunt însoțite și de solicitarea stabilirii pensiei de întreținere a copiilor minori, această solicitare își are temeiul în faptul că după desfacerea căsătoriei părinții locuiesc separat și de acest fapt beneficiază și copiii care inevitabil vor locui cu unul din părinți sau fiecare din părinți v-a avea în grija sa cîte un copil.
Legislația în vigoare, în privința acestui subiect, stipulează că, părinţii au drepturi şi obligaţii egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuţi în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinţii sau separat. Drepturile şi obligaţiile părinţilor, cu excepţiile prevăzute de Codul Familiei, încetează din momentul atingerii majoratului sau obţinerii capacităţii depline de exerciţiu de către copil.
Potrivit art. 74 Codul Familiei, părinţii sînt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material.Modul de plată a pensiei de întreţinere se determină în baza unui contract încheiat între părinţi sau între părinţi şi copilul major inapt de muncă. Dacă lipseşte un atare contract şi părinţii nu participă la întreţinerea copiilor, pensia de întreţinere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinţi, a tutorelui copilului sau a autorităţii tutelare.
În cazul utilizării căii judiciare de stabilire a pensiei de întreținere. Suma stabilită de către instanţa de judecată va reprezenta o cotă procentuală din venitul lunar al soţului debitor (al celui care va plăti pensia). Codul Familiei la art. 75 stabileşte foarte clar modalitatea de calculare a pensiei alimentare. Astfel, „pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii şi 1/2 – pentru 3 şi mai mulţi copii”.
Instanţa poate reduce sau majora acest cuantum, luând în considerare starea materială şi familială a părinţilor şi alte circumstanţe importante.
Pe parcursul anilor, puteţi modifica cuantumul pensiei de întreţinere, puteţi cere majorarea acesteia, dacă apar cheltuieli suplimentare sau neprevăzute, cum ar fi îmbolnăvirea copilului, tratament costisitor, admiterea la studii. Totodată, soţul plătitor poate cere şi reducerea acesteia, în cazul în care i s-a înrăutăţit situaţia financiară, de exemplu, pentru că a fost grav bolnav, a rămas fără un loc de muncă sau este inapt de muncă.
Deseori se ajunge în situația în care părintele care datorează pensie de întreţinere nu are salariu şi venit fix (sau oficial!). În acest caz, instanţa judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă plătită lunarsau, concomitent, într-o sumă bănească fixă şi sub forma unei cote din salariu şi/sau alte venituri. Mai mult decât atât, dacă soţul plătitlor nu are venituri fixe, atunci se aplică aceeaşi formulă de mai sus: 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii şi 1/2 – pentru 3 şi mai mulţi copii din salariul mediu lunar pe economie.
Dacă puteţi proba că soţul plătitor are venituri neoficile mult mai mari, atunci prezentaţi în instanţă cecuri, plăţi, tranzacţii bancare în numele acestuia, etc., puteţi aduce şi martori care ar confirma acest fapt.
În practică se mai întâmplă şi cazuri când în urma divorţului un copil rămâne în grija mamei, iar celălalt cu tata. Vă întrebaţi, probabil, cine şi cui plăteşte? Potrivit legii, în acest caz pensia de întreţinere este plătită în favoarea părintelui mai puţin asigurat şi se stabileşte într-o sumă bănească fixă. Deci, dacă mama are o situaţie financiară mai dificilă, atunci tatăl copiilor va plăti pensie alimentară pentru copilul stabilit cu mama. Acesta ar fi cazul ideal, în realitate, însă, de multe ori nimeni nu achită nimănui nimic.
Este foarte important să aveţi în vedere şi faptul că, dacă în urma divorţului copilul minor care nu are încă 3 ani împliniţi a rămas în grija mamei, iar aceasta nu este angajată în câmpul muncii, la cererea ei, tatăl este nevoit să plătească pensie de întreţinere şi pentru mamă.
Din momentul în care Hotărârea Judecătorească a intrat în vigoare (dacă au trecut 30 de zile din momentul pronunţării şi aceasta nu a fost atacată) cereţi de la Cancelaria instanţei să vi se elibereze titlul executoriu al hotărârii. Cu acest titlu vă adresaţi la un executor judecătoresc care are obligaţia de a se ocupa gratuit de dosarele privind încasarea pensiei alimentare. Totodată, executorul este cel care anunţă părintele care datorează pensie de întreţinere despre toate plăţile pe care trebuie să le facă şi să-i stabilească un termen limită pentru achitare. În caz contrar, acesta poate fi sancţionat.
Dacă părintele plătitor se eschivează de la plata pensiei alimentare, atunci i se poate aplica sechestru pe bunuri, este posibil să i se interzică chiar de a părăsi ţara.
Important: păstraţi toate probele ce demonstrează că aţi cumpărat anumite bunuri, servicii în favoarea şi în interesul copilului şi că v-aţi îndeplinit obligaţia de întreţinere a copilului.
Totodată, dacă achitaţi în numerar suma stabilită, cereţi de la soţ/soţie să vă scrie o recipisă prin care să confirme primirea banilor.